Ne pare rau, vizionarea acestei pagini nu este posibila in Internet Explorer 6, 7.
Pentru a explora continutul citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Pentru a beneficia de experienta completa a sitului citynews.ro, va rugam sa downloadati unul din urmatoarele browsere:
Continua pe Citynews.ro
×
inchide
Go to TOP
Miercuri, 15 Aug. 2012, 09:59
6
14443

FOTO Statuia Sfintei Maria din Cluj, protectoare împotriva ciumei, aşteaptă un loc demn în oraş

Sfânta Fecioară Maria este socotită încă din Evul Mediu ocrotitoarea Clujului, locuitorii atribuind protecţiei sale faptul că epidemiile de ciumă care răvăşeau Europa au ocolit oraşul. O icoană a Sfintei Fecioare aflată în biserica, pe atunci iezuită, astăzi numită a piariştilor, devine loc de pelerinaj în timpul epidemiei de ciumă din anul 1738, când, spun preoţii, mulţi credincioşi s-au vindecat rugându-se la icoana făcătoare de minuni.

foto statuia sfintei maria protectoare impotriva ciumei asteapta un loc demn oras
Video 2: 
Video 3: 
Video 4: 

De-a lungul evului mediu, Clujul este oarecum ferit de groaznicele epidemii de ciumă care au răvăşit Europa.. Este afectat puternic  doar între anii 1738-1739 când ciuma pătrunde în oraş. Atunci mor circa 900 de oameni, din cei 10.000 de locuitori. După ce focarul dispare şi viaţa reintră în normal, clujenii mulţumesc Sf. Fecioare Maria pentru că a protejat oraşul.

În semn de recunoștință, Sfintei Fecioare Maria i se ridică o statuie chiar în faţa bisericii Piariştilor, statuie denumită popular „Statuia Ciumei”. Lucrarea de o deosebita valoare artistică a fost creată de celebrul sculptor austriac Anton Schuchbauer si clujeanul Johannes Nachtigall în anul 1744 la câţiva ani după dispariţia epidemiei de ciumă din Cluj. Amplasată iniţial pe str.Universităţii în faţa Bisericii Piariștilor (acum parcare) era înconjurată de o mică piaţetă după model baroc vienez locul fiind un punct central vizitat şi iubit de clujeni.

Azi, statuia  nu mai este la locul ei. Statuia Sfintei Fecioare stă ascunsă de ochii lumii şi abia se zăreşte printre copacii şi tufele înalte din spatele bisericii Sf. Petru si Pavel. A fost mutată aici în anul 1959., când administraţia comunistă decide să scape de imaginea “ciumei” care se afla, culmea, în zona studenţilor de la universitate. În urma unei decizii totuşi salvatoare statuia este mutată în spatele bisericii Sf. Petru şi Pavel din Mărăşti, ascunsă pe cât posibil de privirile oamenilor muncii. Decizia este salvatoare fiindcă una din propuneri era ca statuia să fie distrusă. Dupa 268 de ani de istorie, această lucrare de artă importantă pentru istoria Clujului, rămâne ascunsă. Monumentul este inaccesibil, ascuns între tufe înalte şi copaci, fără măcar o alee de acces. Până acum nu s-a găsit nicio soluţie din partea celor are administrează oraşul să redea statuia clujenilor, dar şi turiştilor,  printr-un un amplasament vizibil şi vizitabil adecvat valorii istorice a monumentului.

“Omul putea sa ia pranzul cu prietenii, iar seara sa cineze cu stramosii sai in paradis”, descria Giovanni Boccaccio , Decameronul Ciuma din Florenta din 1348. În Bucureşti morţii erau adunaţi de catre „cioclii", care îi duceau la gropile comune. Aceştia erau bine plătiţi şi erau recrutaţi mai ales din oamenii străzii, beţivi, cerşetori, care surprinzător aveau o imunitate mai mare la această epidemie.

Istoria zbuciumată a bisericii înconjurată de monumentele ciumei

Biserica Sfinţii Petru şi Pavel (Szentpéteri Templom) situată pe Bulevardul 21 Decembrie, în apropiere de piaţa Mărăşti, este singura biserică din Cluj flancată de doua monumente ce aduc aminte de epidemia de ciumă care a zguduit  Clujul. Aici, acum  600 de ani se afla satul Sf. Petru devenit în epoca modernă, cartierul Mărăşti. Locuitorii satului în majoritate maghiari erau agricultori.Conform documentelor vremii în anul 1416 în mijlocul satului se ridică o biserică din piatră de religie romano-catolică: Sfinţii Petru şi Pavel. După anul 1560 biserica trece la religia unitariană, odată cu mişcările protestante ce au apărut în Transilvania la mijlocul secolului al XVI‑lea.Confesiunea unitariană, era o variantă a mişcării protestante.Datorită amplasamentului său, la intrarea în oraş, biserica stă mereu în calea răscoalelor a invadatorilor dar şi în calea intereselor şi mişcărilor religioase ale vremii. Cultul unitarian începe să fie supus persecuţiilor din partea catolicilor şi a reformaţilor, ceea ce duce treptat la pierderea adepţilor săi. În timp,fără susţinere, biserica este lăsată pradă degradării.

Oraşul intră sub dominaţia austriacă în anul 1711. Încep o serie de schimbări în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, culturală dar şi în domeniul construcţiilor.  În 1724 biserica revine călugărilor minoriţi (Ordinul Romano-Catolic Franciscan)  şi devine mănăstire prin cedarea clădirilor alăturate călugărilor. Una din clădirile călugărilor s-a păstrat până azi şi funcţionează acum ca Azil de Batrâni. Începând cu anul 1750 franciscanii sunt supuşi unui val de persecuţii în toată Europa, care au dus chiar la confiscarea averilor şi mănăstirilor. Abia după 1880 ideologia franciscanilor începe să fie respectată. Biserica între timp s-a degradat iremediabil. În 1844 romano-catolicii încep reconstrucţia bisericii. S-a păstrat doar nivelul de jos iar partea superioară a fost reconstruită in stil neogotic, după planurile întocmite de arhitectul Antal Kagerbauer. De menţionat ca Antal a studiat la Cluj şi apoi a lucrat ca arhitect la castelul Banffy, la clădirea teatrului vechi, la amenajarea lacului din parcul Central, a pus la punct proiectul pentru sistemul de apă al Clujului în anul 1858. Dacă cel puţin din punct de vedere religios, biserica îşi găseşte oarecum liniştea, nu acelaşi lucru se poate spune de schimbările ce o înconjoară indeaproape.
1899.Vechiul gard şi vechea poartă a bisericii Sf. Petru şi Pavel sunt demolate. În faţa bisericii la intrare, este amplasat un impozant portal baroc adus de la biserica Sf. Mihail din central oraşului în urma  demolării clădirilor care inconjurau biserica. Portalul, cu grupul statuar , a fost realizat, în 1747, la iniţiativa bisericii catolice  în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742. În spatele bisericii se află statuia Sf. Fecioarei Maria ocrotitoarea oraşului, mutată aici în 1959.
Din atelierele celor doi sculptori, austriacul Anton Schuchbauer si clujeanul Johann Nachtigall au ieșit adevărate opera de artă. Pe lângă statuia Sfintei Fecioare Maria Protectoarea, amvonul bisericii Sf. Mihail (o capodoperă a sculpturii stil baroc din Transilvania care poate fi admirată şi astăzi ) amvonul bisericii Piariştilor, altarul principal al Bisericii Romano-Catolice din Târgu-Mureș, sculpturile de la palatul Teleki din Comlod (judeţul Bistriţa) sculpturile de pe faţada palatului Bánffy din Cluj.

Ciuma trece si prin Transilvania

După ce în Europa focarele de ciumă sunt mai rare, în perioada 1726‑1747 epidemia reapare din zona  Siria, Egipt şi ajunge în Ţările Române într-o formă extrem de violentă. De aici se răspândeşte către Ungaria, Austria, Ucraina, Serbia şi Croaţia. Între 1730-1740  în Ardeal mor intre 36.000 şi 50.000 de oameni (după diverse surse)  Anul 1738 a fost pentru timişoreni un an cumplit, aici mor circa 1300 de oameni, din cei 8000 de locuitori ai oraşului.  Mai grav, ciuma răpune în aceeaşi perioadă numai la Bucureşti 33.000 de oameni. Anul 1813 poate fi considerat, un an al morţii. Ciuma a lovit cu atâta putere Bucureştiul încât, de frică, oamenii l-au părăsit în grabă acesta devenind oraş-fantomă. În Ţara Românească, se estimează că au murit în total aproximativ 90.000 de oameni.

Ciuma care a decimat Europa

Durerile cumplite, hemoragiile, plămânii infectaţi, frisoanele, umflăturile purulente şi dureroase ale ganglionilor limfatici din regiunea gâtului, buboaiele care se întăreau şi deveneau negre, pierderea conștienței, moartea. Este un tablou real al cumplitei epidemii care a măturat Europa, ciuma. Doctorii nu aveau leacuri şi nici nu ştiau nimic despre boală. În final refuzau să mai meargă la bolnavi fiindcă ştiau că era inutil şi periculos pentru propria lor viaţă. Preoţii mureau pe capete fiindcă stăteau în preajma bolnavilor ca o ultimă alinare. În câțiva ani populația Europei e decimată. Mor între 25 de milioane de oameni, respectiv 45 de milioane, după alte surse. Oamenii erau convinşi că a venit sfârșitul lumii.

Marea Ciumă (Ciuma Neagră sau Ciuma Bubonică), apare în Europa in anul 1347. Purtătorii virusului erau şobolanii de pe corăbiile comerciale care ajungeau în porturi şi împrăşteau epidemia. Prin puricii de pe şobolani boala se transmitea extrem de rapid la om. De la om la om boala se transmitea şi mai uşor, prin strănut şi prin aer. Ciuma s-a răspândit cu o viteză uimitoare. Înnebuniţi, oamenii iau tot felul de măsuri majoritatea disperate dar inutile: monedele sunt stropite cu oţet, casele sunt stropite cu parfumuri şi arome, doctorii mergeau la pacienţi cu o mască ce avea o formă gen cap de pasăre şi respirau prin ciocul păsării (ciocul era umplut cu plante aromate şi mirodenii), un fel de ”masca de gaze”. Talismanele, vrăjile, farmecele şi descântecele erau la mare căutare. Cu toate acestea boala îşi făcea de cap. Perioada de incubare a virusului era de 4 pana la 6 zile. Când ciuma apărea într-o casă, se aplica o metodă brutală de izolare  prin ferecarea uşilor şi ferestrelor din exterior, se desena o cruce roşie pe uşă şi întreaga familie era închisă acolo pâna la moarte.

Măsurile împotriva ciumei erau dintre cele mai ciudate. La Londra sunt omoraţi câinii şi pisicile considerate vinovate de răspândirea bolii. Măsura duce însă la inmulţirea  coloniilor de şobolani. Majoritatea oamenilor fug din oraş alţii îşi fac provizii şi se baricadează în case. Dacă unul dintre membrii familiei se îmbolnăvea, era izolat într-o cameră iar după ce murea era scos pe uşă sau pe fereastră cu ajutorul frânghiilor. Era preluat cu nişte cârlige, pus în cărucioare şi dus la gropile comune. În Moscova, ciuma şi-a făcut apariţia în 1770 şi este atât de violentă încât se iau masuri extreme. Bolnavii erau izolaţi  cu forta, iar proprietăţile acestora erau arse. Iancu de Hunedoara guvernatorul Ungariei, tatăl lui Matia Corvinul, moare în anul 1456 de ciumă, in tabăra de luptă după victoria strălucită (în bătălia de la Belgrad) contra sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul. Prin anii 1480 şi 1495 ciuma “atacă” Transilvania iar în Moldova e amintită pe la 1443. În Ţara Românească, în 1706, domnitorul Constantin Brâncoveanu se retrage de frica epidemiei, cu familia în palatul domnesc din Târgovişte.

După studiile istoricilor, se crede că ciuma a revenit odată cu fiecare generaţie, sub forme diferite, pînă prin anii 1700-1750. În această perioadă, peste 100 de epidemii de ciumă ar fi afectat Europa.

Adrian Pop

Articole din aceeasi categorie
Marți, 23 aprilie, cei care se prezintă cu o carte la intrarea în Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca pot vizita obiectivul fără să mai plătească bilet.
06 Apr. 2019
10:05
0
Primarul Emil Boc a anunțat recent că bugetul din acest an al municipiului Cluj-Napoca va avea o pierdere de 20 de milioane de euro, lucru care va afecta proiectele de investiţii.
04 Apr. 2019
10:46
0
Miercuri, 3 martie, începând cu ora 10.00, va avea loc un nou exercițiu “Miercurea Alarmelor”, după cum au anunțat cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj,
03 Apr. 2019
10:09
0
De Ziua Jandarmeriei Române, în zona casinoului din Parcul Central din Cluj-Napoca va avea loc miercuri, 3 aprilie, cu prilejul sărbătoririi Zilei Jandarmeriei mai multe manifestări dedicate acestui
02 Apr. 2019
12:24
2
Compania de Apă Someș SA a anunțat întreruperea furnizării apei potabile în mai multe zone ale municipiilor Cluj-Napoca și Dej.
02 Apr. 2019
10:04
0
Oficialii Primăriei Municipiului Cluj-Napoca au anunțat că miercuri, 3 aprilie, podul Porțelanului se va închide circulației, în vederea continuării lucrărilor demarate și pentru siguranța traficului
02 Apr. 2019
08:30
0

Post new comment

Comentarii

Din pacate epidemia de ciuma nu a fost inca eradicata. O anumita forma de epidemie bantuie pe mai departe prin Romania zilelor noastre !

Dupa cate stiu, numele corect al bisericii, amintite in articol drept"sfantu Petru si Pavel", este de fapt biserica DE LA SFANTU PETRU, deoarece pe vremuri a existat o localitate cu acest nume in jurul bisericii. Desigur, acea localitate azi face parte din cartierul Marasti (si nu numai). Dar asta nu inseamna ca biserica si-a schimbat intre timp numele. :)

Stimată redacţie,
am citit cu foarte mare interes articolul, bine documentat, despre Statuia Sfintei Maria, din recentul număr pe care l-am primit de la dv. Apreciez mult.
Rămâne însă extrem de regretabil că acest articol este publicat în stare de „ciornă”, cu multe greşeli, mai ales de punctuaţie, grave, care dăunează lecturii şi înţelegrii continutului, dar şi cu diacriticele puse incomplet.
Am vrut să vă trimit în fişier ataşat textul cu corecturile de rigoare, dar nu se poate răspunde pe adresa dv. de mail. Am să dau acest articol ca exemplu, studenţilor de la Litere, pentru „cum nu trebuie să trimită în tipar un text".
Faceţi în aşa fel încât jurnaliştii dv să nu mai considere cu superficialitate ortografia şi tehnoredactarea corectă a unui text. E, din păcate, o dovadă gravă de neprofesionalism. Care dăunează imaginii ziarului dv!
Mulţumesc,
Liana Pop
Conf. dr. Facultatea de Litere, UBB Cluj

apreciez articolul. felicitari! in sfarsit vad si eu utilizat corect cuvantul "constienta" ... intrebare off topic: statuia centrala a portalului adus de la biserica sf. mihail la biserica sf. petru si pavel, avea o sabie care a cazut odata cu partea anterioara din statuie. aceasta statuie de ce nu a fost reconstituita?

Dupa ce, comentand foarte pe scurt, articolul http://cluj.citynews.ro/din-oras/monumentele-distruse-ale-clujului-statu... din data de 07 Aug. 2012 abordand cam aceeiasi tema a statuii Sfantei Maria, tin, totusi, sa-l felicit pe autorul articolului pentru descrierea mai detailata a istoriei acestei opere de arta istorica si nepretuita a orasului.

Bun articolul, interesant. Se poate face ceva pentru mutarea statuii inapoi in centrul orasului ? De cine depinde?

Adaugă comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Filtered words will be replaced with the filtered version of the word.
  • Taguri HTML permiseŞ <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență vor fi șterse.

Comentarii

01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
01 Jan. 1970
02:00
Inchide